Inconsistency.

Thursday, April 2, 2009

Estetica Uratului.

Profit de tema proiectului din mai [ o sa postez desenul cand o sa fie gata:D] pentru a va aduce la cunostiinta o intamplare ce m-a impresionat, in tot amalgamul de stari prin care trec de ceva vreme incoace.

De curand, un drum , a carui imagine imi trezeste amintiri familiare si copilaresti, ce m-a dus atatia ani de zile in acelasi loc ce m-a format si mi-a dat o identitate, starnindu-mi reactii atat de implinire,cat si de greata sau dispret, a fost sfarmat si readus la forma initiala, de pamant aspru si rigid. I s-a aratat, din nou, aspectul de sub masca sa de pietricele ordonate in acelasi tipar pe care il vedeam de mica. E murdar si incalcit. E evitat pe cat posibil de oameni ce il paseau zilnic .

Azi, intr-o oarecare zi de joi, banala si obositoare prin starea ei de inertie, coboram incet si nesigur pe pamantul umed si mizerabil al drumului caruia i-am ramas fidela. Cu privirea in jos ,cazuta pe ganduri,atentia mi-a fost atrasa de doi ochisori negri si limpezi, completati de un zambet mic si alb,ca de lapte, aceaste trasaturi apartinand unei fetite de o mare frumusete. Cu parul zburlit de vise si pantofiorii adanciti in noroi, intinde o manuta tremuranda si murdara de creioane colorate,cu o floare mica in care ar fi amestecat toata frumusetea Pamantului. Apoi, cu o voce subtire si aproape soptita, indrazneste sa intrebe :” Nu vrei o floricica?” uitandu-se la mine cu aceeasi ochi negri si zambind cu toata puterea ei de om mic.


Intind mana si iau toporasul, soptind si eu un “multumesc” si zambindu-i cu ceea ce speram eu a fi un zambet.Dar nici pe departe comparabil cu al ei. Asa ca mi-am continuat drumul printre sapaturi si mormane de pamant, cu toporasul intr-o mana murdara de creion negru si de realitate, lasand inocenta intruchipata cu buchetelul ei de toporasi,cu visele si cu pantofiorii ei plini de noroi, sa raspandeasca si altora zambete si frumuseti copilaresti.

Mi-a amintit de inocenta mea moarta si sfarmata, poate, pe acelasi drum pe care am gasit-o pe a ei. Drum ce m-a dus, de fapt, spre cunoastere si progres, spre maturitate, si pe care ma intorc murdara, prin noroi, cu privirea in jos spre floarea colorata pe care o tin in mana, in numele viselor curate pe care le-am avut odata.

No comments: